Autismul este o tulburare neurobiologica complexa care in mod normal
dureaza de-a lungul intregii vieti. Statisticile releva o incindenta
alarmanta a tulburarilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii -
fiind o afectiune mai des intalnita decat cancerul, diabetul si SIDA la
un loc. Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent
de mediu social, rasa, etnie si este de 4 ori mai intalnit la baieti
decat la fete.
Autismul se caracterizeaza prin capacitate
scazuta de a interactiona pe plan social, comportament stereotip si
repetitiv. Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si
proceseaza informatia senzoriala. Simptomele se manifesta in grade si
prin comportamente diferite la fiecare copil/persoana cu autism.
Semnele autismului apar aproape indotdeauna inaintea implinirii
varstei de 3 ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia
mai tarziu.
Descrierea comportamentelor autiste
Parintii sunt de obicei, primii care observa comportamentul diferit al
copilului lor. De multe ori, copilului pare a fi diferit inca de la
nastere: nu reactioneaza la persoane sau jucarii isi fixeaza privirea pe
un obiect, o lunga perioada de timp. Dar, comportamentul diferit al
copilului poate aparea si dupa o perioada de dezvoltare normala, cand
parintii realizeaza ca ceva nu este in regula, "ceva nu merge". La
nastere copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau
neurologice. Antecedentele lui sunt nesemnificative.
Daca
debutul este precoce, intre luna a IV-a si a VIII - a de viata se
remarca la acesti copii, lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt
luati in brate, precum si lipsa zambetului ca raspuns la zambetul
mamei. Progresiv devine evidenta apatia, dezinteresul pentru cei din
jur, copilul retragandu-se parca intr-o lume interioara in care jocul
ritualizat ocupa un loc important.
Daca debutul survine mai tarziu, dupa o evolutie normala, tabloul clinic se caracterizeaza prin trei simptome principale:
1. in primul rand se semnaleaza perturbarea comunicarii interumane
(singuratatea autista). Aceasta se manifesta printr-o totala indiferenta
fata de persoanele din jur. Copilul priveste in departare, parca
dincolo de oameni, aruncandu-si doar fugitiv privirea asupra
examinatorului fara a avea acea privire sclipitoare, fara a avea
contactul din privire (ochi in ochi). Fata de persoane, copilul autist
manifesta dezinteres cvasitotal, nereactionand la prezenta sau absenta
parintilor, ca si cand el ar fi singur.
Inabilitatea in
relatiile sociale se constata si in esecul de a stabili contactul cu
anturajul. Astfel el ciupeste sau musca persoanele din jur, lipsit de
orice experienta afectiva, poate face o criza de afect sau
autoagresivitate atunci cand cineva incearca sa-l scoata din izolarea
sa. Desi, in general, autistul nu comunica verbal cu persoanele din jur,
el isi exprima cateodata dorinta si nevoile, prin gesturi, dand dovada
in acest sens de o deosebita abilitate. in contrast cu incapacitatea de
a stabili relatii sociale, copilul este mai indemanatic in manipularea
mediului neinsufletit. Poate manifesta un interes deosebit pentru
anumite obiecte, fara insa a le utiliza in sensul lor simbolic ci numai
pentru a le agita, invarti, etc. Are o memorie buna pentru diferite
aranjamente spatiale si preferinta pentru ordonarea unor obiecte,
deoarece el manifesta o "nevoie obsedanta" pentru identic. Astfel poate
intra intr-o criza de manie si panica drept raspuns la schimbarea
mediului sau la schimbarea secventelor de timp din rutina zilnica.
Afectivitatea copilului cu autism este modificata: lipsit de atasament
fata de parinti, in mod ciudat este atasat de anumite obiecte;
pericolele reale nu-i provoaca frica, in schimb se sperie de stimuli
obisnuiti.
2. Alta trasatura importanta si constanta a
autismului infantil este tulburarea limbajului vorbit. Acesta poate
lipsi uneori, copilul emitand sunete ciudate, fara semnificatie. Daca
limbajul este dezvoltat, se observa o discrepanta intre posedarea
vocabularului si abilitatea de a-l folosi ca mijloc de comunicare
sociala. Astfel un copil de trei ani pronunta stereotip cuvinte grele ca
"maimutoi", "greata", "ghereta", fara a le insera insa intr-o
conversatie utila.
Structura gramaticala este imatura, ecolalia
imediata sau intarziata, stereotipiile, neologismele si utilizarea
neadecvata a pronumelui personal, este frecventa. Copilul vorbeste
despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decat
eventual dupa varsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani).
Autistul spune "vrei apa" sau "baiatul vrea apa". Vorbirea este
monotona, stereotipia lipsita de intonatie, iar melodia frazei
neadecvata.
3. Stereotipiile - sunt alte elemente des intalnite
la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetitii ale miscarii
mainilor, degetelor, bratelor, rotirea corpului in jurul axei proprii,
mersul pe varful picioarelor. Uneori copilul cu autism prefera
activitati repetitive ca: deschiderea si inchiderea usilor, stingerea
sau aprinderea becului, lovirea sau zgarierea unei jucarii, ritualizarea
activitatilor alimentare, activitati de imbracat sau de joc. De altfel
jocul, activitate importanta la aceasta varsta, prezinta cateva
particularitati: este marcat de acelasi caracter stereotip, copilul
foloseste obiecte putin complicate ca: sfoara, hartie, butoane,
robinete, rotite etc. Jocul colectiv este evitat si lipsit de caracterul
sau creativ si imaginativ.
Dezvoltarea fizica a copilului
autist este in general normala. Potentialul cognitiv poate fi bun dar cu
realizari inegale; ei obtin performante in cate un domeniu, bazate pe o
memorie remarcabila in special in cifre, melodii. Din cauza lipsei de
cooperare la probe, acesti copii sunt greu de testat. (Predescu V. -
Psihiatrie Vol 1)
Caracteristicile copilului cu autism
Comunicare:
- Nu are contact vizual
- Pare a fi surd
- Posturi neobisnuite ale corpului
- Ecolalie
- Incepe sa foloseasca unele cuvinte, apoi nu le mai foloseste
- Nu are joc simbolic
Relatii sociale:- Nu arata ca observa cand intra sau pleaca persoanele din aceeasi camera
- Nu isi manifesta bucuria sau tristetea
- Nu initiaza jocul
Explorarea mediului:- Ramane fixat asupra unei singure activitati sau obiect
- Pare ca nu-l doare atunci cand se loveste; nu arata locul lovit
- Se sperie de anumite sunete, zgomote: aspirator, mixer
- Se autostimuleaza: se leagana, flutura mainile, bate din palme
- Se joaca in acelasi fel: invarte o rotita, deplaseaza o masinuta la nesfarsit
- Insista sa mearga pe acelasi drum
- Vrea ca lucrurile din incapere sa ramana in aceeasi ordine
Deficitul in interactiunilor sociale Copii
cu autism invata mai lent cum sa interpreteze ceea ce celelalte
persoane gandesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un suras,
un tras cu ochiul, o grimasa au putine semnificatii pentru ei. Fara
abilitatea de a interpreta gesturile si expresiile faciale, viata
sociala pare a fi straina. Persoanele cu autism au probleme in a vedea o
situatie din punctul de vedere al altei persoane.
Deficit de comunicare si limbaj
Acest
deficit afecteaza atat limbajul expresiv, cat si cel receptiv, de
asemenea, mimica si gestica. Unii copii autisti nu vor putea achizitiona
niciodata limbajul vorbit. in cazul in care acesta este prezent pot
aparea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva
(repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru
"eu"), idiosincrazii (inventarea cuvintelor), intrebari obsesive. De
asemenea, intonatia si accentul pot fi anormale.
Bizarerii comportamentale
Stereotipiile
- sunt miscari repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau
detensionarea (ex. fluturatul mainilor, leganatul etc).
Autoagresivitatea
- copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula
sau pentru a manipula adultii din jur (ex. lovirea coapselor cu podul
palmei, muscarea mainii etc). Modele restranse de activitati si
interese - acestea includ rezistenta la schimbare, insistenta pentru
rutine si ritualuri, fixatie pe obiecte sau preocuparea pentru anumite
parti ale acestora (ex. doreste sa manance acelasi aliment in fiecare
zi; nu este interesat de o masinuta, ci doar de rotile acesteia; doreste
sa se joace cu aceeasi jucarie). Toate acestea servesc nevoii lor de
predictibilitate, oferindu-le un sentiment de siguranta.
Alterarea calitativa a imaginatiei
Observatiile
cu privire la copii autisti arata ca acestia nu se angajeaza spontan in
jocul simbolic, cu exceptia celor cu autism inalt-functional (ex. nu se
joaca "de-a...", nu simuleaza actiuni familiare).
Indiferent de
natura comportamentului deviant, eficienta cea mai mare o are terapia
comportamentala, terapia ABA (Applied Behavior Analysis).
Surse:
Ghid editat de Casa Faenza
www.autismspeaks.org
